Complexul istorico-arhitectural Manuc Bey

-
                          
Este amplasat în orașul Hîncești din partea central-vestică a Republicii Moldova; și include următoarele edificii: Palatul lui Manuc, Casa vechilului, Cădirea contesei, Castelul de vânătoare, Turnul de veghe.
Cu toate că conacul îi poartă numele, acesta însă, nu a fost ridicat de către diplomatul și negustorul de origine armeană Manuc Bei Mîrzaian, așa cum se vehiculează (el decedând la scurt timp după procurarea moșiei Hîncești, în 1817), ci de către urmașii săi – fiul Murat, care a demarat construcția vilei boierești, și nepotul diplomatului, Grigore, care a încheiat lucrările respective. Conacul, de asemenea, este un monument de arhitectură înscris în Registrul monumentelor de cultură al Republicii Moldova.
Conacul, de asemenea, este un monument de arhitectură înscris în Registrul monumentelor de cultură al Republicii Moldova. Palatul este situat în partea de sud a oraşului, pe versantul nordic al dealului, la marginea parcului. De la intrarea principală, pînă la palat, te conduce o alee. Datorită reliefului înclinat, din partea de sus a dealului se văd doar două etaje, de jos – trei. Palatul este conceput în spiritul clasicismului francez, cu deschideri largi de ferestre şi loggii. Pe terasă, pereţii interiori au fost decoraţi cu fresce frumoase şi sunt prevăzute nişe în care fusese amplasate statuile. Gospodăria a fost înconjurată de ziduri, demolată la sfârşitul anilor 1950. Plafoanele palatului au fost pictat de alt armean –Hovhannes Ayvazyan, care mai târziu a devenit cunoscut ca pictorul rus Ivan Konstantinovici Aivazovski, fiind în acea perioadă în ospeţie la fratele său, în Chişinău. Pictura, din păcate, nu sa păstrat pînă în zilele noastre.
La începutul anilor 1970 a început restaurarea Castelului Vânătoresc, iar mai târziu a fost transformat în Muzeul Istorico-etnografic, având mai mult de 20 de mii de exponate, mai multe încăperi cu diverse tematici, la parter fiind obiecte din perioada sovietică, câte ceva despre Grigore Cotovschi, dar şi porturi populare de prin secolul al XIV-lea.

                                            Castelul de Vînătoare
                 

                                                
                                                                            
                                          





Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Monumentul lui Grigori Kotovski

-
Imagine
Din 1944 până în 1965 oraşul Hînceşti a fost redenumit Kotovskoe în cinstea lui Grigori Ivanovici Kotovski, un conducător al armatei roşii în timpul războiului civil care se născuse aici. În 1965 comuna a fost declarată oraş şi numele ei a fost schimbat în Kotovsk. Monumentul lui Kotovschi se înalţă şi acum în centrul oraşului iar una din străzi îi poartă numele. Din 1990 oraşul şi-a reluat vechea denumire de Hînceşti.                         
Citiți mai multe

Privire retrospectivă asupra oraşului

-
Imagine
Istoria Oraşului Hînceşti În evul mediu Moldova era considerată o poartă a Europei, pe teritoriul ei trecea unica cale comercială accesibilă între ţările asiatice şi cele europene numită „drumul moldovenesc”. La răspântiile acestei căi comerciale a apărut localitatea Hînceşti, aşezată într-un imens amfiteatru natural, în valea încântătoare a râuleţului Cogâlnic-Bucium. Denumirea oraşului Hînceşti este în legătură directă cu boierii moldoveni Hîncu, cel mai de seamă reprezentant al cărora a fost serdarul  Mihalcea Hîncu  . Documentele pomenesc despre această localitate pentru prima dată în anul  1522  la 17 august. Pe atunci târguşorul Hînceşti constituia o importantă localitate comercială a Statului Moldovenesc, fiind ceva intermediar între sat şi oraş, cu un han pentru negustori străini, în care ospătau şi se odihneau. După răyboiul ruso-turc din 1806-1812 ,   Manuc Bei Mârzaian , personalitate remarcabilă,  Dragomir al Turciei , pentru serviciile oferite generalilor ruşi î
Citiți mai multe