Privire retrospectivă asupra oraşului

Istoria Oraşului Hînceşti

În evul mediu Moldova era considerată o poartă a Europei, pe teritoriul ei trecea unica cale comercială accesibilă între ţările asiatice şi cele europene numită „drumul moldovenesc”. La răspântiile acestei căi comerciale a apărut localitatea Hînceşti, aşezată într-un imens amfiteatru natural, în valea încântătoare a râuleţului Cogâlnic-Bucium.

Denumirea oraşului Hînceşti este în legătură directă cu boierii moldoveni Hîncu, cel mai de seamă reprezentant al cărora a fost serdarul Mihalcea Hîncu .

Documentele pomenesc despre această localitate pentru prima dată în anul 1522 la 17 august. Pe atunci târguşorul Hînceşti constituia o importantă localitate comercială a Statului Moldovenesc, fiind ceva intermediar între sat şi oraş, cu un han pentru negustori străini, în care ospătau şi se odihneau.

După răyboiul ruso-turc din 1806-1812, Manuc Bei Mârzaian, personalitate remarcabilă, Dragomir al Turciei, pentru serviciile oferite generalilor ruşi în tratative cu Turcia, dobândeşte învoirea ţarului rus de a se stabili cu traiul în una din localităţile frumoase ale Basarabiei. El cumpără de la principesa Dolgorughi moşia cu palatul ce-i aparţineau şi se stabileşte cu familia la Hînceşti. În anii 1880 în Hînceşti erau 5.098 locuitori, 587 de ogrăzi, mai multe biserici, două şcoli, un spital de zemstvă şi mai multe fabrici printre care: trei de prelucrarea pielii, şase de vopsit, una de băuturi spirtoase, una de lumânări şi una de fabricare a cărămizei.

Din 1944 până în 1965 a fost denumit Kotovskoe în cinstea lui Grigori Ivanovici Kotovski, un conducător al armatei roşii în timpul războiului civil care se născuse aici. În 1965 comuna a fost declarată oraş şi numele ei a fost schimbat în Kotovsk. Din 1990 oraşul şi-a reluat vechea denumire de Hînceşti.